Tristețea apare, de obicei, în urma unei pierderi. Poate pierdem pe cineva apropiat în urma unui conflict, a unei despărțiri sau a unui divorț. S-ar putea să ne pierdem locul de muncă, sănătatea sau autonomia. Sau sentimentul de siguranță, încrederea. Ne-am putea pierde o parte a identității noastre, libertatea sau sprijinul celor pe care contăm, la un moment dat.
Cu cât pierderile sunt mai însemnate, cu atât durerea psihologică este mai mare. Pe lângă tristețe poate apărea un mix de emoții (anxietate, furie, vinovăție, dezamăgire etc).
Tristețea variază ca intensitate de la ușoară la intensă. Atunci când tristețea durează mai mult timp, este foarte intensă, copleșitoare, duce la pierderea interesului și a plăcerii, ne afectează funcționalitatea în viața de zi cu zi, ne blochează în a lua decizii, se poate transforma în depresie. Despre aceasta am scris într-un alt articol, pe care îl poți citi aici. Un psiholog clinician sau un medic psihiatru poate evalua dacă tristețea ta este o emoție normală, tranzitorie sau face parte dintr-un episod depresiv.
În articolul de față mi-am propus să scriu despre emoția de tristețe, funcțiile acesteia, problemele care pot apărea atunci când ne confruntăm cu ea, precum și câteva moduri prin care o putem gestiona mai bine.
Gândește-te la un moment în care ai simțit tristețe.
- Ai avut și alte emoții pe lângă tristețe? Poate frică, dezamăgire, rușine, vinovăție?
- Ce te-a făcut să te simți trist(ă)?
- Ce ai făcut în acel moment?
Așa cum subliniam la începutul articolului, tristețea apare în urma unei pierderi a ceva ce am avut sau ne-am dori. Mai poate apărea și când avem sau e nevoie să facem ceva ce nu ne-am dorit. Aceste situații pot provoca și alte emoții, pe lângă tristețe – vinovăția, rușinea sau furia, despre care voi scrie în următoarea perioadă.
Ce se întâmplă când simțim tristețe?
Felul în care trăim tristețea diferă de la persoană la persoană. Emoția are impact asupra corpului nostru, a modului de a gândi și acționa.
Din punct de vedere somatic, tristețea este singura emoție dominată de activitatea sistemului nervos parasimpatic, sistemul de frânare. Când suntem triști, organismul nostru conservă energia, ritmul cardiac încetinește, mușchii sunt îngreunați și ne mișcăm parcă cu încetinitorul.
Gândurile sunt concentrate mai mult asupra pierderii suferite. Unii oameni se gândesc la momentul pierderii, la cauzele acesteia, se întreabă dacă ar fi putut face altfel pentru a preveni. Pot apărea gânduri cu privire la semnificația și consecințele pierderii. Când suntem triști, putem privi lumea printr-un filtru. E posibil să privim viitorul cu mai puțină speranță și să avem o perspectivă mai negativă asupra capacităților noastre.
Comportamentele care însoțesc tristețea sunt de izolare, retragere. Adesea planurile sunt anulate, evităm să ne vedem cu ceilalți, căutăm liniște și solitudine. Îți amintești de un meci de fotbal important când o echipă câștigă și cealaltă pierde? Membrii echipei câștigătoare se bucură împreună, se îmbrățișează, țopaie, dansează. Membrii echipei învinse se închid în sine, lasă privirea în pământ, se așează la distanță de ceilalți.
Nu întotdeauna ne izolăm când suntem triști. În unele momente ne întoarcem spre cei apropiați pentru a căuta alinare. Se poate întâmpla să trăim un conflict între dorința de a fi singur și dorința de a primi alinare.
Care sunt funcțiile tristeții?
Tristețea este importantă pentru că:
- Ne semnalizează că ceva nu este în regulă;
- Ne încetinește ritmul și ne determină să ne oprim si să reflectăm la ceea ce este important pentru noi, la valorile noastre, să ne conturăm noi direcții;
- Ne determină să căutăm grijă și sprijin. Tristețea care ne aduce împreună poate forma sentimente profunde de conexiune cu alți oameni.
Ce poate fi de ajutor atunci când suntem triști?
- Să acceptăm tristețea ca emoție firească, normală, care face parte din viață, la fel ca și celelealte emoții.
- Să identificăm ce anume ne determină această emoție și cum se manifestă în cazul nostru.
- Să stăm cu emoția, fără să fugim de ea. Un exercițiu de a sta cu emoția am descris aici.
- Să fim atenți la ce avem nevoie în perioada aceasta, să ne odihnim, să ne hrănim, adică să nu negjijăm obiceiurile simple, dar care contează atât de mult pentru reîncărcarea bateriilor noastre.
- Să ne găsim locuri în care să ne simțim în siguranță.
- Să căutăm sprijin și alinare de la persoanele apropiate sau să aderăm la o comunitate sau grup cu o suferință similară.
- Să solicităm sprijinul unui specialist, psiholog sau psihiatru, în cazul în care ne este greu să gestionăm emoția sau funcționalitatea noastră este afectată.
Ce nu ajută atunci când suntem triști?
- Să reflectăm prea mult, fără să acționăm, aspect care nu ne ajută să mergem mai departe, ne ține pe loc, ne accentuează tristețea.
- Să rămânem blocați în propriile gânduri. Tristețea are un impact puternic asupra modului de gândire. Când suntem triști suntem mai predispuși să vedem printr-un filtru negativ realitatea. Identificarea și disputarea gândurilor pe cont propriu sau cu ajutorul unui terapeut, poate fi o opțiune.
- Să ne refugiem în consumul de substanțe sau alte dependențe.
- Să ne retragem prea mult, izolându-ne și deconectându-ne de cei din jur. În felul acesta pierdem și sprijinul de care avem nevoie și alte activități recompensatorii care ne-ar putea aduce satisfacție.
- Să evităm să ne implicăm în activități importante pentru noi. Poate energie noastră este mai redusă în această perioadă și e normal să facem mai puțin din ceea ce făceam, însă inactivitatea ne poate duce într-o spirală a tristeții. De aceea este important să avem o rutină în care să includem activități de îngrijire personală, mici activități plăcute, activități care să corespundă valorilor noastre, chiar dacă tristețea e încă acolo.
Tristețea este o emoție importantă care ne oferă spațiu pentru a ne reevalua viața în momente dificile. Înțelegând-o și gestionând-o într-un mod sănătos, putem trăi o viață împlinită, o viață în acord cu valorile noastre.
Dacă acest articol ți-a fost util și crezi că ar fi de ajutor și altcuiva, te invit să-l dai mai departe. Dacă vrei să fii la curent cu postările mele, te invit să urmărești  paginile mele de Facebook și Instagram.
Cu drag, 
Adela

Email: psiholog.adelaloth@gmail.com
Tel. 0772 050 885