Să înțelegem furia

Furia este una dintre cele mai neînțelese emoții. Nu auzim, oare, de multe ori în jurul nostru că furia este toxică, rea, că ar trebui să o înăbușim, că ne distruge relațiile și că ne amărăște viața?

În jurul acestei emoții se țes de multe ori idei greșite și pentru că avem tendința să punem semnul egal între furie și manifestarea acesteia prin moduri care nu ajută sau prin agresivitate.

Îmi propun ca în acest articol să descriu succint principalele ei funcții și cauze, cum este simțită, ce ajută și ce nu ajută atunci când o trăim, urmând ca într-un articol viitor să revin cu o serie de strategii de gestionare a ei.

Există multe cuvinte prin care putem descrie momentele de furie, în funcție de intensitatea pe care o simțim. Ea poate trece de la o ușoară iritare, nemulțumire, frustrare, enervare la mânie, o formă mai intensă. Ne sunt cunoscute expresii ca Am văzut negru înaintea ochilor, Am clocotit de furie, Mi-a explodat capul, Îmi venea să mătur totul în jur, Tună și fulgeră, expresii care exprimă un grad intens de furie.

Este normal să simțim furie. Furia este una dintre emoțiile noastre care ne semnalează faptul că am fost tratați pe nedrept sau cu lipsă de respect, că ni s-au încălcat niște drepturi sau limite personale. Poate fi declanșată de situații particulare (blocajul în trafic sau comportamentul cuiva) sau de unele gânduri sau amintiri care ne invadează mintea.

Furia se dezvoltă pe așteptări. Ne așteptăm să fim tratați corect, să ni se respecte limitele și drepturile de către ceilalți. Ar fi de dorit, ar fi minunat, însă, știm cu toții că nu se întâmplă mereu așa. Ne simțim furioși când lucrurile nu merg așa cum ne-am dori, când planurile ne sunt date peste cap, când comunicăm ceva, iar ceilalți înțeleg altfel sau nu respectă ceea ce am stabilit împreună.

Cum se simte furia?

Furia se simte în corp prin intensificarea respirației, creșterea ritmului cardiac, încordare musculară. Simțurile noastre se ascut, iar atenția se concentrează asupra amenințării. Aceste reacții sunt produse automat de sistemul nervos simpatic, cel responsabil de răspunsul de tip ”luptă sau fugă”, răspuns care apare și atunci când trăim frică. Furia se poate vedea și pe chipul nostru (sprâncene încruntate, privire ”aspră”, gura strâns închisă sau scrâșnitul dinților, dacă emoția atinge o intensitate mare).

Când suntem furioși, prin minte ne trec tot felul de gânduri, conținutul acestora fiind legat de evenimentul care a dus la furie. Ne întrebăm cum se poate întâmpla așa ceva, cum a îndrăznit persoana să ne trateze în acel mod, ce incorectă/nedreaptă este situația, putem nutri gânduri de răzbunare sau de atac, ne imaginăm cum ne putem lua revanșa. Când suntem furioși, poate fi greu ca atenția noastră să fie orientată spre altceva, în afară de obiectul amenințării. Gândurile pot duce la o intensificare a furiei, iar o dată cu aceasta ne va putea fi din ce în ce mai greu să gândim limpede.

La nivel comportamental, o persoană care simte furie poate acționa agresiv (prin ridicarea tonului, insulte, aruncare cu obiecte, trântit uși sau chiar violență fizică asupra altor persoane), o poate reprima, distrăgându-și atenția cu alte activități sau o poate exprima într-un mod asertiv, ultima modalitate fiind cea mai potrivită, însă care necesită un set de abilități care pot fi învățate în timp.

Este important de subliniat că furia și agresivitatea nu sunt același lucru. Furia este o emoție, reacția este o alegere. Nu putem alege ce emoții să simțim, însă putem alege cum să reacționăm la ceea ce simțim.

Care este utilitatea furiei?

Furia este un răspuns emoțional la o amenințare percepută, având rol de protecție față de aceste amenințări. Imaginează-ți ce ar însemna să nu avem această emoție. Oare ne-am putea proteja bunurile, interesele? I-am putea împiedica pe alții să profite de noi? Am putea, oare, seta limite? Am putea face schimbări în unele arii ale vieții noastre (profesionale, sociale) când sesizăm incorectitudini? Deci furia ca emoție poate fi utilă. Ne dă energie să ne protejăm pe noi înșine și să ne apărăm dreptatea. Poate fi un semn clar pentru ceilalți că ne-au încălcat limitele.

Furia poate acoperi, masca alte emoții. Avem impresia că simțim furie, însă ea poate fi o mască pentru emoții ca frica, rușinea sau vină, mască de care, nu suntem conștienți. Ne protejăm de aceste emoții prin furie și apelăm la ea inconștient când simțim alte emoții. Această strategie nu este sănătoasă pe termen lung pentru că ne împiedică să procesăm emoțiile din spatele furiei, emoții care ne pot oferi informații valoroase despre nevoile noastre. O analiză a situațiilor în care te simți furios, poate fi de ajutor. O poți face pe cont propriu sau, dacă e dificilă sau copleșitoare, poți apela la ajutor specializat.

Exprimarea furiei poate deveni problematică când o trăim foarte intens și frecvent, ne afectează funcționalitatea și relațiile cu ceilalți.

Oare modul în care îmi gestionez furia este problematic?

Poate îți sunt de ajutor următoarele întrebări, asupra cărora te invit să reflectezi:

• Te simți furios, iritat, tensionat în cea mai mare parte a timpului?
• Ți se pare că te înfurii mai ușor și mai des decât alți oameni din jurul tău?
• Consumi alcool sau alte substanțe atunci când simți furie?
• Uneori devii atât de furios încât distrugi lucruri sau ești violent cu ceilalți?
• Furia ta este disproporționată cu situația?
• Felul în care îți exprimi furia îți afectează relațiile cu familia, la locul de muncă sau cu prietenii?
• Ai avut probleme cu legea din cauza reacțiilor furioase?
• Oamenii apropiați simt frică atunci când devii furios?

Ce nu ajută atunci când suntem furioși?

• Să încercăm să rezolvăm problema atunci sau să ne exprimăm furia când este intensă. Când suntem furioși, mintea noastră este mai predispusă să producă gânduri nefolositoare și vom avea tendința să vedem situația într-un mod distorsionat. Nu ți s-a întâmplat să fii furios și să spui diverse lucruri pe care le-ai regretat după ce te-ai calmat? Sau să te comporți într-un mod care nu a ajutat?
• Să reacționăm într-un mod agresiv, comportament care i-ar răni și îndepărta pe ceilalți.
• Să ne alimentăm furia gândind planuri de răzbunare și rememorând situații din trecut.
• Să alegem constant să nu o exprimăm, ci să o reprimăm. Dacă acesta este un comportament tipic, apare în mai multe situații, are ca efect acumularea unei furii și mai mari. Reprimarea poate fi la fel de dăunătoare ca și exprimarea explozivă.

Ce ar putea fi de ajutor când ne simțim furioși?

• Să luăm o pauză, timp în care putem reflecta la situația care a declanșat furia sau, dacă aceasta e foarte intensă să facem altceva până ne liniștim (o plimbare, treburi gospodărești, exerciții de respirație, să ascultăm muzică sau orice activitate care ne ajută să ne coborîm termometrul furiei până la un nivel la care putem gândi mai rațional);
• Să practicăm un exercițiu în care să stăm cu emoția. Un astfel de exercițiu am descris aici.
• Practicarea unui sport sau o activitate fizică;
• Notarea gîndurilor într-un jurnal.

După ce furia a coborât la un nivel la care putem gândi mai limpede, putem analiza situația și gândi posibile modalități de răspuns (poate alegem să exprimăm ceea ce ne-a deranjat, facem un plan de prevenire a momentelor de furie în viitor, analizăm gândurile automate și le dezbatem, ne concentrăm pe posibile soluții la problemă, ne consultăm cu cineva etc).

Dacă acest articol ți-a fost util și crezi că ar fi de ajutor și altcuiva, te invit să-l dai mai departe. Dacă vrei să fii la curent cu postările mele, te invit să urmărești  paginile mele de Facebook și Instagram.

Cu drag,
Adela

Sursa foto articol: Pixabay