Una dintre cele mai mari provocări în relația de cuplu este modul în care facem față conflictelor. Conflictele sunt inevitabile, chiar și în cele mai funcționale relații. Cu toții avem așteptări de la noi și de la ceilalți și e normal ca acestea să nu se îndeplinească mereu.
Tipuri de conflict în relația de cuplu
După John Gottman, există două tipuri de conflict în relația de cuplu: conflicte rezolvabile și conflicte constant problematice.
Conflictele rezolvabile se referă la situații în care partenerii negociază și găsesc soluții fără să se blocheze foarte mult (treburi gospodărești, educația copiilor, timpul petrecut împreună, munca etc.). Doar pentru că ele sunt rezolvabile, nu înseamnă neapărat că se vor soluționa ușor. Cuplurile au nevoie de tehnici de abordare, în caz contrar problemele pot crea multe tensiuni. De asemenea, un conflict rezolvabil pentru un cuplu poate fi unul constant problematic pentru un altul.
Conflictele constant problematice sunt acelea care revin din nou și din din nou și vor face parte din viața cuplului pentru totdeauna, într-o formă sau alta. Diferențele legate de personalitate sau de nevoi fundamentale, de concepții despre lume și viață sau așteptări pot duce la conflicte constant problematice. Unul dintre parteneri vrea să-și petreacă timpul liber în liniște, celuilalt îi place compania oamenilor; unul vrea copii, celălalt nu; unul este mai organizat, celălalt mai dezorganizat și exemplele pot continua.
Este important să ne dăm seama dacă un conflict într-un cuplu este o problemă rezolvabilă sau una constant problematică. Unele cupluri pot trăi cu aceste diferențe, altele se blochează în ele, ceea ce poate avea ca efect îndepărtarea partenerilor unul de celălalt.
Conflictele, rezolvabile și constant problematice, diferă de la un cuplu la altul.
Ceea ce pentru un cuplu poate fi o problemă rezolvabilă pentru un altul poate fi una problematică. De exemplu, un cuplu care se ceartă pentru o problemă legată de ordinea din casă poate găsi o soluție convenabilă pentru amândoi și, în cazul acesta, spunem că problema este rezolvabilă. Ei nu se blochează foarte mult în această situație și nu au aceeași discuție iar și iar, simțindu-se tot mai răniți și frustrați.
Pentru un alt cuplu, ordinea în casă poate fi un conflict constant problematic, deoarece el ascunde semnificații mai profunde legate de acceptare și respect. În acest caz, cuplul nu se ceartă pentru că unul dintre parteneri nu păstrează ordinea în gospodărie, ci pentru că în spatele conflictului se află semnificația simbolică pe care o dă fiecare situației. Pentru a împiedica luptele interminabile, partenerii trebuie să înțeleagă această semnificație profundă pe care o are conflictul.
Care sunt caracteristicile unui conflict constant problematic?
- Problema revine iar și iar, iar cuplul nu progresează în soluționarea ei.
- Partenerii rămân blocați pe pozițiile lor și nu sunt dispuși spre compromis.
- Cuplul nu vede problema ca fiind comună, ci fiecare dă vina pe celălalt.
- Discuțiile legate de problemă sunt lipsite de umor și afecțiune.
- La finalul discuției, partenerii se pot simți mai frustrați decât la început.
Evitarea conflictului poate atenua problema pe termen scurt, însă, pe termen lung, poate duce la neimplicare emoțională. Conflictul poate apropia partenerii dacă aceștia aleg să îl abordeze într-un mod în care se pot cunoaște și înțelege mai bine unul pe celălalt. Câteva întrebări de reflecție ar putea fi:
- Prin ce ne asemănăm și prin ce ne diferențiem unul de celălalt?
- Cum putem înțelege și accepta diferențele dintre noi?
- Este vreo diferență pe care nu o putem accepta?
Dacă ordinea este importantă pentru unul dintre parteneri, iar pentru celălalt nu, și acest subiect creează un conflict problematic, partenerii pot încerca să afle ce este în spatele acestei nevoi, cu interes și curiozitate. De multe ori, în spatele conflictelor problematice se pot ascunde nevoi și aspirații care fac parte din identitatea și povestea de viață a partenerilor. De exemplu, în spatele visului unei persoane de a avea mai mulți bani se poate ascunde o nevoie de siguranță. O persoană poate valoriza ordinea pentru că a trăit într-un mediu dezorganizat și acest mediu i-a produs stres. Ordinea pentru ea poate să însemne predictibilitate, siguranță și liniște.
Cercetările din domeniu arată că acele cupluri în care partenerii sunt mulțumiți de relație pe termen lung au înțeles că e necesar să învețe să trăiască cu aceste probleme perpetue, să tolereze diferențele dintre ei, să le discute și să ajungă la compromis. În felul acesta, ele nu devin copleșitoare. E ca atunci când învățăm să trăim cu dureri fizice sau boli cronice pe măsură ce îmbătrânim. Nu ne plac, însă reușim să le facem față dezvoltând strategii care ajută la ameliorarea lor.
Nu toate relațiile însă reușesc să depășească aceste blocaje. Psihologul Dan Wile, în cartea sa After the Honeymoon spunea: „Atunci când alegi un partener pe termen lung…în mod inevitabil alegi un anume set de probleme nerezolvabile cu care te vei lupta în următorii zece, douăzeci sau cincizeci de ani.” Relațiile noastre devin împlinite în măsura în care problemele cu care ne confruntăm, chiar dacă sunt perpetue, sunt unele cărora le vom putea face față.
Resurse:
John Gottman PhD , Nan Silver The Seven Principles for Making Marriage Work (2015)
John Gottman, Julie Schwartz Gottman, Iubirea in opt capitole (2020)

Email: psiholog.adelaloth@gmail.com