Când gândirea pozitivă devine toxică

Adesea auzim mesaje precum: Totul va fi bine! Nu ar trebui să-ți faci griji!  Fii optimist! Gândește pozitiv! Deși bine intenționate, aceste mesaje pot să fie mai degrabă dăunătoare decât de ajutor. Ele sunt exemple de pozitivitate toxică, convingerea că, indiferent cât de neplăcută, dificilă sau tragică este  o situație, oamenii ar trebui să gândească pozitiv și să treacă peste emoțiile neplăcute.

Câteva exemple de gândire pozitivă toxică:

• a-i spune unei persoane care și-a pierdut copilul: ”Fii mulțumit/mulțumită că mai ai unul”;
• a-i spune unei persoane care a avut un accident sau a trecut printr-o traumă că ”totul se întâmplă cu un motiv”;
• a minimaliza îngrijorările unei persoane într-o situație dificilă prin care aceasta trece spunându-i că ar putea fi mai rău;
• a îndemna pe cineva care se confruntă cu decesul cuiva drag să vadă lucrurile pozitive din viața sa.

Există o diferență între a ne antrena mintea să vadă  părțile bune ale experiențelor noastre (optimismul sănătos) și negarea emoțiilor neplăcute apărute în urma confruntării cu evenimente stresante sau chiar tragice.

Optimismul sănătos ne ajută să avem încredere în noi, să ne urmărim scopurile pe termen lung, să ne bucurăm de momentele plăcute ale vieții si să facem față mai bine situațiilor stresante.

Realitatea este că viața aduce și experiențe neplăcute și disconfort. Cu toții ne confruntăm cu suferința. Pozitivitatea toxică poate fi văzută ca o extremă a gândirii pozitive care minimalizează și neagă existența unor emoții firești în anumite situații. Este firesc să simțim tristețe când pierdem o persoană, să fim furioși atunci când ni se întâmplă o nedreptate sau să ne fie teamă când suntem în pericol.

De ce poate fi dăunătoare pozitivitatea toxică?

• oamenii nu primesc sprijinul de care au nevoie pentru a face față situațiilor dificile prin care trec;
• duce la sentimente de vinovăție și, astfel, amplifică suferința persoanei (aceasta poate crede că dacă nu reușește să se simtă bine și să gândească pozitiv face ceva greșit);
• oamenii încearcă să evite sau să se lupte cu emoții firești care fac parte din viață, consumând energie sau făcând apel la comportamente nesănătoase îndepărtându-se de propriile nevoi.
• împiedică dezvoltarea unor strategii de a face față situației, prin găsirea unor căi de rezolvare realiste.

Ce putem face pentru a nu cădea în capcana pozitivității toxice?

• Să numim și să acceptăm emoțiile neplăcute este o cale mai sănătoasă de a le gestiona decât negarea sau minimalizarea lor, așa cum arată studiile. Emoțiile ne transmit mesaje valoroase despre nevoile noastre și ne ajută să luăm decizii.

 O tehnică de gestionare a acestor emoții am descris aici.

• Să vorbim despre emoțiile noastre cu persoane de încredere sau să cerem ajutor specializat dacă avem puține resurse de a gestiona situațiile dificile.
• Să oferim suport, la rândul nostru, persoanelor care se confruntă cu situații grele sau să le îndrumăm către ajutor de specialitate.
• Să ne dezvoltăm un stil rațional, flexibil de gândire. Gândirea pozitivă toxică poate fi văzută ca pol opus față de gândirea negativă irațională, care ne face să vedem dificultățile în termeni catastrofici, într-un mod distorsionat.
• Să practicăm compasiunea față de noi și față de alții atunci când trecem prin situații dificile.

Așadar, este important să vedem părțile bune în încercările prin care trecem și să cultivăm optimismul realist, însă este la fel de  important să fim atenți și la granița dintre acesta și pozitivitatea toxică.