Sari la conținut

Aspecte pozitive și negative ale vinovăției

  • de

Gândește-te la o situație în care ai simțit vinovăție.

  • Ce anume te-a făcut să te simți vinovat(ă)?
  • Care au fost standardele sau valorile pe care ai considerat că nu le-ai respectat în acea situație?
  • Ce ai făcut?
  • Ce s-a întâmplat după aceea?

Vinovăția apare atunci când considerăm că am făcut ceva greșit. Pentru a simți vinovăție, e nevoie să avem un set de standarde morale și valori. Când apare o discrepanță între comportamentul nostru și acele standarde, apare vinovăția.

La ce e bună vinovăția?

Vinovăția, într-o anumită măsură, este importantă în menținerea unei relații de încredere cu cei din jurul nostru. Ne încurajează să ne comportăm moral și să reparăm greșelile, să ne cerem scuze, menținând sentimentul de unitate între oameni. Vinovăția ne împiedică să adoptăm comportamente care i-ar răni sau ofensa pe ceilalți. Ne ajută să ne controlăm impulsurile care ar duce la comportamente cu consecințe negative.

Când vinovăția ne poate da bătăi de cap

Se întâmplă în unele situații să simțim o vinovăție excesivă sau să reacționăm într-un mod care nu ne ajută. Când standardele noastre sunt prea extreme și ne supraestimăm responsabilitatea într-o situație, gestionarea vinovăției ne poate da bătăi de cap.

Standardele extreme

Deseori rămânem blocați în capcana vinovăției din cauza unor standarde prea rigide. O persoană care are standarde extreme cu privire la productivitate –Trebuie mereu să fiu productiv(ă) se poate simți vinovată când ia o pauză sau are momente de relaxare cu familia, gândindu-se mereu la ce are de făcut. În felul acesta, nu se poate relaxa și bucura de momentele de pauză, ceea ce poate avea ca efect oboseala cronică, oboseală care influențează negativ productivitatea ei. Știm ce importante sunt momentele de pauză și relaxare în rutina noastră. Analiza acestui standard nerealist (Trebuie mereu să fiu productivă) și înlocuirea cu unul mai flexibil, mai realist, poate ajuta persoana să iasă din cercul vicios.

Supraestimarea responsabilității față de un eveniment

Uneori credem că avem o responsabilitate mult mai mare într-o situație decât e realist să credem. Putem trece prin evenimente semnificative, neașteptate, dificile și greu de înțeles (accidente, jafuri, boli grave, acțiuni de război sau alte evenimente care ne amenință viața proprie sau a celorlalți). Pot fi situații care se pot află parțial sau în întregime în afara controlului nostru.

Creierul nostru selectează tipare din lume pentru a înțelege ce se întâmplă și a anticipa viitorul. În felul acesta, ne putem face planuri și astfel avem un sentiment de control. Sunt însă situații în care nu putem controla ceea ce se întâmplă și avem tendința să credem că avem un grad mai mare de responsabilitate decât e cazul. Pentru a nu cădea în capcana vinovăției excesive, poate fi util să analizăm ce anume nu ține de controlul nostru în acea situație. Poate să dezvoltăm mai multă acceptare, despre care voi scrie într-un articol viitor.

La fel ca și alte emoții, vinovăția are utilitatea și înțelepciunea ei. Nu vom avea acces la mesajul ei dacă, atunci când ne vizitează, ne luptăm cu ea, o negăm sau ne distragem atenția pentru a nu o simți. Să învățăm, așadar, să o primim cu brațele deschise, fâcând din ea un aliat, nu un inamic.

Relația ta cu vinovăția, cum e?

Dacă acest articol ți-a fost util și crezi că ar fi de ajutor și altcuiva, te invit să-l dai mai departe. Dacă vrei să fii la curent cu postările mele, te invit să urmărești  paginile mele de Facebook și Instagram.

Cu drag,
Adela

Adela Loth – psiholog și psihoterapeut Email: psiholog.adelaloth@gmail.com Tel. 0772 050 885
Adela Loth – psiholog și psihoterapeut
Email: psiholog.adelaloth@gmail.com
Tel. 0772 050 885

Sursa foto articol: Pixabay

Etichete: